joi, 15 iulie 2010

"Dear Levis  ,                                                                                                                  

Iti  scriu tie prima si probabil ultima scrisoare din viata mea ... pentru ca scrisorile cred ca ar trebuie sa fie trimise doar persoanelor importante... 

Imi pare rau . Vei intelege de ce dupa ce citesti tot ... . 

Stii ziua cand ai venit ? Ai venit  in cea mai ploioasa zi din noiembrie probabil... Si mi-ai zambit odata , te-ai uitat de doua ori cu acei ochi mari la mine si apoi mi-ai luat mana si m-ai rugat sa stau cu tine ...  . A fost ciudat pt ca nu ma lasasem in viata mea condusa de altcineva - eu eram cea care de obicei domina... 

Tabloul meu intunecat completat pana acum doar de tente de albastru , incepuse sa capete lumina . Incet , incet urma sa-mi nuantezi marginile si sa iti faci loc in tot tabloul .. dar nu cred ca ai avut destul timp ...

Lumina ta ma transforma in Altcineva . Altcineva zbura , eu nu  ; Altcineva canta , nu vorbea ; Altcineva traia intr-o lume luminata de stralucirea ochilor tai . Era ca si cum doar auzindu-ti numele cerul se insenina pentru - sincer cat ai fost acolo nu cred ca fi fost vreo data inborat.

Trecusera aproape 3 luni de cand te stia si nu mai avea nevoie de nimic Altcineva era fericita asa. Apoi i-ai spus intr-o zi cu tu nu mai vrei sa fii prieten cu ea .. asta a speriat-o si ea a fugit acasa incercand a se inchida in micuta ei carapace ... dar carapacea dispause in noua lume nu avusese nevoie de ea asa ca acum nu mai stia cum e sa te bazezi doar pe tine . A doua zi ai vorbit cu ea . i-ai spus ca nu a auzit tot ce ai avut de spus . te-a asculat plangand dar cand ai terminat de vorbit plangea de fericire . Ai devenit iubitul ei  si totul a fost perfect pana cand te-a vazut vorbind cu Cineva .Cand  Cineva te-a luat de mana ti-a spoptit ceva si ati plecat , Altcineva  nu a mai putut zbura...  

Tabloul meu rece cu nunate galbene capatate din stralucirea ta ...ramasese simplu cu o singura culoare inchisa . S-au intors nuantele de albastru . Albastrul mi-a refacut tabloul si mi-a acaparat trupul intr-o zi .. nimic din ce insemnase-i tu pentru Altcineva nu mai ramasese aici . 

Apoi te-ai intors si nu stiai ca eram Eu credeai ca e Altcineva ...dar ea nu mai exista ... Tu erai acum cel mai bun prieten al meu  - ca inainte- , nu iubitul lui Altcineva .. insa tu nu stiai asta...

 Acum altcineva imi lumina desenul...era luna .... in tabloul meu unde Albastrul domina doar luna isi putea gasii  locul .  Cine era Albastrul? Albastrul era Ea . Ea fusese prima care mi-a spus - in calitate de prietene atunci - ca poti sa placi pe oricine ...  Ea mi-a spus ca nu exista nu ai voie sa gandesti asa... tot Ea mi-a spus ca singurul moment in care soarele se putea intalni cu luna era apusul  - si de aceea toti tinerii adora apusul  ...eu eram grea de cap si pe atunci ... ea mi-a spus ca cand noaptea e prea intunecata si soarele a uitat ca trebuie sa rasara  t evei intorce tot la luna . Si dupa cateva saptamani tot ea mi-a spus ca uneori prietenia e prea putin ..si fiindca nu am inteles mi-a aratat ...

aceasta eram eu . daca ai  fi venit cu cateva saptamani mai devreme si eu nu as fi cunoscut atat de bine noaptea poate ca totul ar fi fost altfel...  poate ca mi-ar fi placut si mie apusul ...

 Iti multumesc pentru ca imi esti prieten , pentru ca ai fost iubitul lui Altcineva  , si imi cer iertare pentru tot restlul . Siu ca nu-ti plac lucrurile anormale . 

                                                                               Remember me , 

                                                                                                           Error .

2 comentarii:

  1. neechan, rtebuie sa iti spun ca de data aceasta, am ramas placut impresionata si pur si simplu cu gura cascata.
    nu este stilul tau deloc si tocmai de asta este atat de special. este altceva, ceva ce vad ca a stat in interiorul tau, o arta mai profunda decat desenul sau muzica. neechan, ti-ai gasit creatorul interior, prozatorul ! sunt mandra de tine !

    la inceput, trebuie sa recunosc, nu prea am inteles ce vrei sa spui, dar dupa ce mi-ai explicat, totul a fost mai limpede, mai clar. iar eu raman cu vesnica poveste : imi palce, imi place, imi place !

    neechan, bine ai venit in lumea prozei ! acum chiar esti una de-a noastra. aishiteru ♥
    ave, jashin-sama !

    RăspundețiȘtergere
  2. daa e prima si ultima chestie cu sentimente... bleah deja prea multe....

    RăspundețiȘtergere

aaa aici nu e de obicei nimic :