miercuri, 2 mai 2012

Wild one

Ne curge muzica prin vene. Inima ne pulseaza pe ritmuri straine. Plutim inainte, acceptand orice va avea sa vina si nu ne intrebam de ce. Pentru ca nu ne mai intereseaza ce e bine sau ce e rau.
Acum binele si raul nu mai exista. Exista doar lucrurile in forma lor concreta, sau abstracta[ depinde de ce vorbim] fara a fi deformate de nuante de bine-rau, corect-gresit, inchis-deschis, normal-anormal. Si respiram cand vrem, nu cand putem, pentru ca acum putem sa respiram oricand. Si putem sa nu facem nimic pentru ca oricum vom fi multumiti de noi, pentru ca noi suntem mandrii de noi cand nu sunt altii  ca sa-si dea cu parerea despre ce am facut noi si cum am facut-o.
Si deschidem ochii. Si privim departe. Ne mijim ochii ca sa putem fii atenti la orice mic detaliu. Si observam. Si analizam... dar nu tragem concluzii..pentru ca aici lucrurile sunt ceea ce sunt, nu ceea ce credem noi ca sunt sau ce am vrea noi sa fie.
AICI nu o sa-ti placa daca iti pasa de parerea celorlatiti, si nu esti dispus sa accepti orice. Poti sa vii daca ai mici preconceptii, te scapam noi de ele..dar ai grija..s-ar putea sa fugi singur cand o sa te vezi neancorat de griji , fara nimic la care sa te raportezi sau  fara reguli care sa-ti spuna ce ar trebui tu sa faci cu propria-ti viata.

AICI este aceasta lume  utopica unde TU nu stii sa ajungi! Nici eu nu stiu..dar eu ii simt culorile, si prin detasare o voi atinge.



"The word comes from the Greek: οὐ ("not") and τόπος ("place") and means "no place". The English homophone eutopia, derived from the Greek εὖ ("good" or "well") and τόπος ("place"), means "good place". This, due to the identical pronunciation of "utopia" and "eutopia", gives rise to a double meaning."

Publicat de la

5 comentarii:

  1. Unknown2 mai 2012 la 20:51

    Daca ar exista aceasta asa-numita utopie pe care ai descris-o tu, nu stiu daca as putea sa merg acolo. Pentru ca ironia este ca nu incetam niciodata sa cautam perfectiunea, dar si tu si eu stim ca, odata ce am gasi-o, am deveni plictisite si am vrea sa ne intoarcem la imperfectiune.... nu te-ai plictisi in asa o utopie ?

    RăspundețiȘtergere
  2. mnemonic-x2 mai 2012 la 23:51

    problema cu utopia mea este ca nu e perfecta. acolo lucrurile doar se intampla, si nu le clasificam, acolo orice ar fi acceptam si mergem mai departe, trecand de aceleasi obstacole de care trecem si acum numai ca privindu-le cu alti ochi

    RăspundețiȘtergere
  3. mnemonic-x2 mai 2012 la 23:55

    Si... cred ca eu vorbesc mai mult de un caracter ideal decat de o societate ideala. pentru ca nu sper la o speranta in lume , ci la o schimbare de perspectiva.

    RăspundețiȘtergere
  4. Unknown3 mai 2012 la 16:20

    Incerc sa imi imaginez ce descrii tu acolo si nu pot. Daca ar exista caracterul ideal, atunci si lumea ar fi un loc ideal pentru ca toti am fi perfecti. Societatea asta nu este atat de screwed-up decat pentru ca si noi, cei ce o formam, suntem atat de plini de imperfectiuni. Deci nu vad cum ar putea exista caracterul ideal fara a face parte dintr-o societate ideala...

    RăspundețiȘtergere
  5. mnemonic-x3 mai 2012 la 23:34

    de ce la ora 6 jumate dimineata imi dai comentarii inteligene pe blog ? eu la ora 11 jumate noaptea nu pot sa-ti dau un raspuns pe masura:))

    RăspundețiȘtergere

aaa aici nu e de obicei nimic :

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)